Site pentru Hepatita C

Hepatita B

Informatii, discutii despre Hepatita B
Acum este 25/07/2014 14:16

Ora este UTC + 3




Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 1 mesaj ] 
Autor Mesaj
MesajScris: 02/07/2007 19:47 
Administrator
Administrator
Avatar utilizator

Membru din: 14/04/2007 11:41
Mesaje: 812
Localitate: BUCURESTI
Substanta activa: lamivudinum Producator: Glaxo Wellcome

Indicatii:
Tratamentul pacientilor adulti cu hepatita cronica de tip B si cu dovada (evidentierea) replicarii virale cu afectiune hepatica decompensata sau cu inflamatie hepatica activa documentata histologic si/sau fibroza. Aceasta indicatie este bazata pe analizele serologice si histologice finale care au fost derivate în principal din studiile clinice cu durata de un an, la pacientii cu Ag HBe pozitiv si afectiune hepatica compensata.

Contraindicatii:
Zeffix este contraindicat la pacienti cu hipersensibilitate cunoscuta la lamivudina sau la orice ingredient al preparatului.

Precautii:
Pâna acum nu exista date disponibile despre eficienta lamivudinei la pacientii coinfectati cu virusul hepatitic Delta sau cu hepatita de tip C. Datele despre utilizarea lamivudinei la pacientii cu virus hepatitic de tip B precore mutant si pacientii care vor avea transplant de organe si/sau care primesc medicatie imunosupresiva concurenta, inclusiv chemoterpia din cancer, sunt limitate. Subpopulatiile virusului hepatitic de tip B cu susceptibilitate redusa la lamivudina (varianta YMDD) au fost determinate prin folosirea terapiei pe o durata mai lunga. Semnificatia clinica pe termen lung a acestor variante este în curs de evaluare completa (vezi Experienta clinica). În timpul tratamentului cu Zeffix pacientii trebuie monitorizati regulat: minim o data la 3 luni se masoara nivelul alaniltransferazei (ALT), AND-ul viral si AgHBe la fiecare 6 luni. Daca terapia cu Zeffix este întrerupta (vezi Posologie si mod de administrare), unii pacienti pot prezenta o hepatita recurenta evidentiata clinic sau în rezultatele de laborator. În acest caz, pacientii trebuie monitorizati periodic atât clinic cât si prin teste serice de evaluare a functiei hepatice (ALT si nivelul bilirubinei), pentru minim 4 luni si apoi trebuie urmariti conform indicatiilor clinice. Pentru pacientii care au dovezi de hepatita recurenta post-tratament, sunt date insuficiente despre beneficiile reinitierii tratamentului cu lamivudina. La pacientii cu afectiuni renale moderate sau severe, concentratiile serice ale lamivudinei (AUC) sunt crescute datorita scaderii clearance-ului renal, astfel încât doza trebuie redusa la pacientii cu clearance al creatininei <50 ml/minut (vezi Posologie si mod de administrare). Pentru tratarea pacientilor coinfectati cu HIV si care primesc în mod curent sau vor primi tratament cu lamivudina sau lamivudina/zidovudina, doza de lamivudina prescrisa pentru infectia cu HIV (de obicei 150 mg/de doua ori pe zi în combintie cu alte retrovirale) trebuie mentinuta. Pentru pacientii coinfectati cu HIV, care nu necesita terapie antiretrovirala, exista un risc al mutatiilor virusului HIV în timpul monoterapiei cu lamivudina pentru tratarea hepatitei cronice de tip B. Nu exista date disponibile despre transmiterea materno-fetala a virusului hepatitic B la femeile gravide care primesc tratament cu lamivudina. Trebuie urmate procedurile standard recomandate pentru imunizarea copiilor contra virusului hepatitei B. Pacientii trebuie avertizati ca nu s-a demonstrat ca terapia cu lamivudina reduce riscul transmiterii virusului hepatitei B la alte persoane si astfel trebuie luate masurile corespunzatoare. Sarcina si alaptare: Utilizarea în timpul sarcinii trebuie luata în considerare numai atunci când beneficiile depasesc riscurile. Desi rezultatele studiilor pe animale nu prevad întotdeauna raspunsul uman, analizele pe iepuri sugereaza un risc potential de pierdere a sarcinii în primele luni. În cazul pacientelor sub tratament cu Zeffix si care ulterior ramân gravide, trebuie luata în considerare posibilitatea recurentei hepatitei la întreruperea tratamentului cu Zeffix. Sarcina: Exista un numar limitat de date despre siguranta lamivudinei în sarcina umana. Studiile pe oameni au confirmat ca lamivudina traverseaza placenta. Concentratiile lamivudinei în serul copiilor sunt similare cu cele materne si din cordonul ombilical la nastere. Studiile reproductive pe animale nu au aratat prezenta teratogenitatii si au aratat ca nu afecteaza fertilitatea masculina sau feminina. Lamivudina produce o crestere mica a pierderii de sarcina în primele luni, în cazul administrarii la iepuri, la niveluri de expunere comparabile cu cele din cazul oamenilor. Oricum, nu s-au înregistrat pierderi de sarcina la sobolani, la niveluri de expunere de 60 ori mai mari decât cele clinice (bazate pe Cmax). Utilizarea în timpul sarcinii trebuie luata în considerare numai atunci când beneficiile depasesc riscurile. Desi rezultatele studiilor pe animale nu prevad întotdeauna raspunsul uman, analizele pe iepuri sugereaza un risc potential de pierdere a sarcinii în primele luni. În cazul pacientelor sub tratament cu Zeffix si care ulterior ramân gravide, trebuie luata în considerare posibilitatea recurentei hepatitei la întreruperea tratamentului cu Zeffix (vezi Precautii speciale pentru utilizare). Alaptare: Lamivudina administrata oral este excretata în laptele matern în concentratii similare cu cele din ser (în interval 1-8 mg/ml). Studiile pe animale în care sobolanii nou-nascuti au primit lamivudina în concentratii mult mai mari prin laptele matern sugereaza faptul ca concentratia lamivudinei în laptele matern uman are o probabilitate foarte mica de a produce toxicitate la copiii alaptati la sân. Efecte asupra capacitatii de a conduce si de a manipula utilaje: Nu au fost investigate efectele lamivudinei asupra modului de a conduce sau a capacitatii de a manipula utilaje. Mai mult, nu se prevad efecte daunatoare asupra acestor activitati.

Reactii adverse:
În studiile realizate pe pacienti cu hepatita cronica B, Zeffixul a fost bine tolerat. Incidenta reactiilor adverse a fost similara între pacientii tratati placebo si cei cu Zeffix. Cele mai comune reactii adverse raportate au fost indispozitie si fatigabilitate, infectii ale tractului respirator, dureri de cap, disconfort si dureri abdominale, greata, varsaturi si diaree. Incidenta modificarilor parametrilor de laborator la pacientii cu hepatita cronica B a fost similara în grupurile tratate placebo si cu Zeffix, cu exceptia cresterii ALT, care a fost mai frecventa în cazul pacientilor post-tratament cu Zeffix. Totusi, nu au fost observate diferente semnificative de crestere severa a ALT post-tratament, asociata cu cresterea bilirubinei si/sau semne de insuficienta hepatica, între pacientii tratati placebo si cu Zeffix. Relatia dintre recurenta hepatitei si tratamentul cu Zeffix sau cu alte afectiuni anterioare nu este certa (vezi Precautii speciale pentru utilizare). La pacientii cu infectie HIV au fost raportate cazuri de pancreatita si neuropatie periferica (sau parestezii), desi nu a fost stabilita o relatie clara cu tratamentul cu lamivudina (Epivir). La pacientii cu hepatita cronica B nu au fost observate diferente ale incidentei acestor evenimente între cei tratati placebo si cu Zeffix. Au fost raportate cazuri de acidoza lactica, de obicei asociata cu hepatomegalie severa si steatoza hepatica, în cazul utilizarii unui tratament analog nucleozid la pacientii cu HIV. Aceste reactii adverse au fost observate ocazional la pacientii cu hepatita B cu decompensare hepatica, dar nu este evidenta asocierea acestora cu tratamentul cu Zeffix.

Compozitie:
Zeffix tablete contine 100 mg lamivudina.

Administrare:
Terapia trebuie initiata de un medic cu experienta în tratamentul hepatitei cronice de tip B. Doza recomandata de Zeffix este de 100 mg, o data pe zi. Zeffix poate fi administrat în timpul sau în afara meselor. Durata tratamentului: La pacientii cu AgHBe pozitiv tratamentul se va administra pâna când apare seroconversia AgHBe (disparitia AgHBe si a AND-ului viral si aparitia anticorpilor anti-HBe) la doua determinari serice consecutive sau pâna la aparitia seroconversiei AgHBs. Întreruperea tratamentului poate fi de asemenea avuta în vedere, la pacientii cu AgHBe pozitiv, în cazul pierderii eficientei tratamentului, indicata prin aparitia în ser a alaniltransferazei (ALT) si a AND-ului viral la valorile anterioare tratamentului, deteriorarea histologiei hepatice sau alte semne de hepatita. La pacientii cu AgHBe negativ (forme precore mutante) durata optima a tratamentului nu a fost stabilita. Întruperea tratamentului poate fi luata în considerare dupa seroconversia AgHBs sau în cazul pierderii eficientei tratamentului (cum a fost descris mai sus). La pacientii care dezvolta varianta YMDD a virusului hepatitei B (HBV), întreruperea tratamentului se va avea în vedere dupa seroconversia AgHBe sau daca exista dovezi ale pierderii eficientei tratamentului (asa cum s-a descris mai sus). La pacientii cu afectiuni hepatice decompensate întreruperea tratamentului nu este recomandata. În cazul întreruperii tratamentului cu Zeffix, pacientii trebuie monitorizati periodic pentru evidentierea recurentei hepatitei (vezi Atentionari speciale si precautii pentru utilizare). Afectiuni renale: Concentratiile serice ale lamivudinei (AUC) sunt crescute la pacientii cu afectiuni renale moderate sau severe, datorita scaderii clearance-ului renal. Astfel doza trebuie redusa la pacientii cu un clearance al creatininei < 50 ml/minut. Când este necesara o doza mai mica de 100 mg, se va utiliza Zeffix solutie orala (vezi tabelul de mai jos). Clearance creatininaml/min Prima doza de Zeffix Solutie orala* Mentinerea dozei O data pe zi 30 pâna la <50 20 ml (100 mg) 10 ml (50 mg) 15 pâna la <30 20 ml (100 mg) 5 ml (25 mg) 5 pâna la <15 7 ml (35 mg) 3 ml (15 mg) <5 7 ml (35 mg) 2 ml (10 mg) *Zeffix Solutie Orala contine 5 mg lamivudina/ml. Datele disponibile despre pacientii cu hemodializa intermitenta (< 4 ore, dializa de 2-3 ori/saptamâna) indica faptul ca, urmarind reducerea dozei initiale de Zeffix pentru corectarea clearance-ului creatininei, nu mai este necesara ajustarea dozelor în timpul dializei. Afectiuni hepatice: Datele obtinute în cazul pacientilor cu afectiuni hepatice, incluzând pe cei cu boli hepatice în stadiu terminal care astepta transplantul hepatic, arata ca farmacocinetica lamivudinei nu este afectata semnificativ de disfunctia hepatica. Bazat pe aceste date, nu este necesara ajustarea dozelor la pacienti cu afectiuni hepatice, decât în cazul în care acestea sunt însotite si de afectare renala.



sursa: http://www.medicamente.romedic.ro/medic ... =2682&fl=1


Sus
   
 
Afişează mesajele din ultimele:  Sortează după  
Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 1 mesaj ] 

Ora este UTC + 3


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi publica fişiere ataşate în acest forum

Mergi la:  
cron
Powered by phpBB® Forum Software © phpBB Group
Translation/Traducere: phpBB România